Aventuri cu DACIA

By | April 6, 2012

Pentru cei care nu stiu, de aproape 2 ani, conduc o Dacie 1310 din 96` in care vara e prea cald iar iarna, pana nu faci 20 km e prea frig. Masina buna, cu revizie din piesa stricata in piesa stricata, am luat-o la treaba. Si mergand eu frumos cu ea prin oras nici nu stiam ce ma asteapta. Masina “s-a gandit” ca trebuie sa mai lase o piesa sa isi dea sufletul pe altarul bulevardului Vlahuta, fix cand trebuia sa franez. Si uite asa, la trecerea de pietoni, mare mi-a fost surpriza cand apasand pedala de frana vad ca nu ma opresc si pedala mea “fuge” spre finalul curesei fara vre-un efect. Frana de motor 3 -> 2 si cu ultimile picaturi din lichidul de frana m-am oprit.

Ajuns acasa cautam vinovatul. Banuaim un furtun, putin crapat, de la roata din dreapta fata. Zis si facut. Am luat un furtun si lichid de frana. Incepe distractia. Cum orice roman stie sa repare o dacie ma apuc de treaba. Evident ca pentru a ajunge la furtun trebuia sa dau jos roata. Avand in vedere ca e dacie, prevazator cum sunt, am luat o scandura si am pus-o deasupra la “motul” de la cric (de nu vroiam sa ma trezesc cu cricul in masina cand o ridicam). Dar scandurica mea se pare ca nu prea m-a ajutat iar cand s-a ridicat putin un “torsc” se auzi. Ma linistesc eu zicandu-mi ca a crapat scandura, dar cand sunetele au continuat am lasat masina jos si arunc o privire. O nimica toata, un fel de teava/traversa/o chestie care isi avea locul exact unde cricul meu trebuia sa ridice masina ajunsese putin mai sus. Inevitabil deschid usa si gasesc presul ridicat. Dupa 2 picioare in “gura” l-am nivelat si am incercat sa gasesc o pozitie buna in care sa imi stea cricul. Ei bine am gasit pozitia aia, era pe undeva la mijlocul masinii de am ridicat 2 roti dintr-un foc. Usor sa nu cada si sa nu fac o boacana mai mare ma apuc sa desfac furtunul “decedat”. Ei dar asta e mai usor de zis decat de facut. Cheia de 9 era mult prea mica, 11 extrem de mare iar 10 nici vorba sa se potriveasca. Dupa un lung sir de dumnezei, cruci, ingeri si draci la adresa producatorului autohnton de masini dar si la cei care au facut uneltele am reusit sa gasesc o cheie stramba care se potrivea. Acum eram fericit ca un capat al frutunului era liber iar al 2-lea s-a desfacut chiar usor. Dar distractia nu s-a oprit aici. Un amarat de furtun trebuia sa aibe si o singuranta de tabla pe care dupa alta serie de injuraturi in care nu stiu cine a scapat nepomenit si multe ciocane peste degete a iesit si siguranta aia. Noul furtun in 10 minute a fost montat. Roata pusa repede la loc si masina lasata sa atinga solul. Am completat repede lichidul de frana si am aerisit frana. Am ramas uimit cat de repede pedala mea “s-a intarit” si aveam din nou frana. 2-3 manevre fata/spate si dau sa strang in jurul masinii cand, dintr-o data, o balta mi-a sarit in fata ochilor. Pun mana si cea mai sumbra banuiala pe care o aveam s-a adeverit. Lichidul meu de frana proaspat pus in recipient baltea pe asflat. Ma uit mai bine pe sub masina si am vazut ca din cele 2 conducte ,care au privilegiul de a face transferul lichidului de frana la rotile din spate, picura cate un pic mai mult iar daca apasam frana picurul devenea fluviu. Ce sa-i faci se mai intampla sa muncesti 2 ore degeaba. Acum avem si conducte si asteptam episodul urmator ca doar e dacie si e imposibil sa mearga totul perfect.

Share This:

One thought on “Aventuri cu DACIA

  1. Pingback: Marchiz.ro » Aventuri cu Dacia 2

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *