Din copilarie (2)

By | March 26, 2012

Dupa cum v-am promis azi va voi povesti despre ce bugete imense aveam noi cand eram mici. Si cand zic noi ma refer la vecinii de bloc si la mine.  Dar ce sa o mai lungim , noi aveam in jur de 6-7 ani. Singurul lucru pentru care ne duceam in casa si ne facea sa ne intrerupem alergatul in jurul blocului era o sticla de apa rece. Mai apoi am dat de “gustul banului” si el a devenit al 2-lea lucru pentru care urcam in casa. Pot spune ca banul avea gusturi diferite in functie de zi. Va intrebati cum se poate una ca asta ?

Ei bine nimic mai simplu, noi am plecat de la 500 de bani, de care ne puteam cumpara o guma extrem de tare si cu un abtibild care nici sa vrei nu se lipea. Apoi pot zice ca am evoluat, asta prin 99` si am ajuns la incredibila suma de 1000 de lei. Aici, deja ne cumparam guma care era ceva mai moale si cu arome diferite dar cel mai important era ca gumele aveau tatuaje. Si uite asa veneam noi in casa cu mana plina de tatuaje si eram putin luati la rost. Si acum mai  exista magazinul de la care faceam noi achizitile dar din nefericire este pe duca, ca orice alt magazin de coltul blocului. Dar mai departe in 2000 , caci daca imi aduc eu bine aminte atunci a fost si eclipsa, bugetul nostru mai avansase si deja ne permiteam un intreg pachet de gume. Ehe ce viataaaaaa, dar ea s-a  imbunatatit cand am gasit la un chiosc, mai departat putin, niste mingi. Nu imi mai amintesc exact cat erau dar oricum,  destul de ieftine ca 3,4 pe zi reuseam sa spargem. Da , nu stiu din ce material erau facute dar 2 ore nu tinea una. La mingi ne intelegea mama dar la “manutele” (caci asa aratau) lipicioase de lasau urme peste tot prin casa nu prea era impacata cu ideea. Dar sincer sa fiu o saptamana tot a durat distractia pana am dat de una si mai tare pot zice. Guma cu forma de tigara. Sa ne fii vazut pe noi ce tari eram pe strada mergand pe bicicleta cu “tigara” in mana. Dar la un moment dat am ajuns sa ne tinem banii in bachete de tigari. Scoteam pachetul din buzunar si eram foarte mandri de noi iar apoi din el ieseau la iveala bancnotele de 1000 de lei. Si pentru ca mi-am amintit, mai erau folositoare la ceva pachetele de tigari, la construit roboti din ele. Noi reuseam sa facem curatenie pe drumuri si colectionam pachetele. Ce sa ne faci; ni se  pareau noua ca sunt rare si cine are o colectie e tare. Vremuri bune….

Si uite asa chiar daca aveam bani de o guma sau un pachet intreg, o sticla de apa minerala biborteni sau in zilele bune un suc la plic totul se impartea la noi. Si ma bucur ca, si acum suntem prieteni si impartim tot dar cel mai important putem privi in urma gandindu-ne la ce nazbatii am facut si sa radem linistiti. Iar in incheiere va spun un singur lucru: “Povestea nu se termina aici.”

Share This:

One thought on “Din copilarie (2)

  1. Pingback: Marchiz.ro -We broke down the borders, to serve the people » Din Copilarie (3)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *