Din copilarie (6)

By | November 19, 2012

Reteta unei seri de neuitat este simpla. Se ia una bucata prieten din copilarie iar povestile vin de la sine. Dar sa va introduc incetisor in poveste. Se intampla sa avem relativ putini ani. Acum imi dau seama ce minte puteam avea. Si nu ma refer la chestii nevionovate pe care orice copil le face.

De aceasta data am reusit sa fac , ceva inimaginabil. Cum ne plimbam noi cu bicicleta de la o scara la alta, apoi incet incet am iesit si pe strada ce ne-am gandit noi ? (Sincer sa va spun nu mai stiu cine a fost cu ideea dar cert este faptul ca eu am zis ca pot) Avand o gradinita langa noi, care avea poarta inchisa, eu am zis ca pot sa deschid poarta cu bicicleta. Da… proasta decizie din partea mea mai ales pentru ca poarta era destul de solida din fier.

Avand un Pegas in care aveam toata incredereaam inceput sa imi iau viteza cam de la 50 metri. Tin minte si acum ca nu am schitat niciun gest. Am intrat cu toata viteza pe care o aveam in poarta de metal. Am fost scuturat putin iar roata mea de pe fata nu se simtea prea bine. Insa am fost cel mai fericit cand am vazut ca am reusit. Evident in secunda doi am disparut de la fata locului pentru ca, nu-i asa, orice copil fuge cand face o boacana. Sunt uimit de faptul ca nu am patit nimic.  Acum nu as repeta aceasta experienta , dar nu regret ca am facut-o. Ne citim saptamana viitoare cu o alta amintire sau o aventura, cine stie.

Share This:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *