Tablou de odinioara

By | February 17, 2013

Nu am ales să îți scriu pentru că mi-e mai ușor, ci pentru că meriți. Doar că nu sunt versuri pentru că… ei bine… să zicem că nu ești genul meu.

20 de ani… am ajuns să te cunosc mai mult decât pe mulți,dar poate mai puțin decât ar trebui. Așa că, drag prieten, după bombe dezamorsate, după proiecte pentru parcări și cabane proiectate împreună, după drumeții cu sau fără bicicletă sau mașină, și de ce nu și după beții, am plecat pe un alt drum… Dar asta nu ne-a oprit să fim “noi=betivii anului”

Distanță și banii (adică lipsa lor) ne împiedică să avem des o seară de suflet, dar mă bucur că este câte una, chiar dacă este rar. Mi-a dat ocazia să te cunosc așa cum ești și pot spune că cel mai mult m-a impresionat asemănarea gândurilor noastre în anumite privințe, împreună cu tabloul pe care acestea le pictează: două fotolii de piele lângă un șemineu, iar în șapte, pe perete, atârnă capul de urs că un trofeu; apoi intrăm în încăpere, fiecare cu un pahar de whisky și cu pălării în cap… și tu porți costumul albastru. Apoi începem să povestim cum i-ai sau i-am făcut curte (nu contează cine) domnișoarei care lucrează la prăvălia cu blănuri de peste drum.

“A face curte” – ce expresie din altă epocă… cum mă simț și eu de multe ori… Dar, din fericire mai există câțiva care mă fac să nu mă simț izgonit total de epocă și de mediul din prezent. Mulțumesc pentru că ești unul dintre ei și că mă accepți, dându-mi totodată șansa să te cunosc.

Kovacs Mihai,
12.02.2012

Vreau sa iti multumesc Mihaik (Mihaica) pentru un asemenea cadou.

Share This:

One thought on “Tablou de odinioara

  1. Pingback: Simplu dar totusi complicat | Marchiz.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *